joi, 5 noiembrie 2009

Fluxbox WM








Fluxbox – scurtă prezentare
1. Introducere
Sistemul de operare Linux/GNU a ieșit de mult timp din spațiul auster al mediului text,
prea puțin prietenos cu utilizatorul obișnuit, folosind pentru mediul grafic suite de aplicații bazate,
în general, pe platformele gtk și qt, peste sistemul de ferestre X. Aceste suite de aplicații sunt
cunoscute ca administratori grafici și controlează spațiul de lucru al utilizatorului, având incluse și
aplicații specifice platformei folosite, dedicate anumitor scopuri.
Administratorii grafici se ocupă de dispunerea ferestrelor, de marginile acestora, de
prezentarea conținutului, în general de rularea în condiții optime a unui program în mediul grafic de
lucru al utilizatorului.
Cei mai utilizați administratori grafici sunt Gnome, KDE și Xfce, care vin împreună cu
aplicații numeroase, pentru satisfacerea nevoilor de bază ale utilizatorilor. În afara acestora, au fost
dezvoltați și alți administratori grafici, care se evidențiază prin consumul mic de resurse, adresându-
se, așadar, sistemelor mai vechi sau utilizatorilor care doresc un mediu grafic în care ciclurile
procesorului sau memoria RAM să fie utilizate în principal de programele rulate (de exemplu la
compilări). Exemple mai cunoscute sunt: Enlightement, Blackbox, Openbox, și Fluxbox, acestuia
din urmă fiindu-i dedicată prezentarea de față.
2. Prezentare și caracteristici
Fluxbox este un administrator de ferestre pentru sistemul grafic X, bazat pe codul Blackbox
0.61.1. Consumă foarte puține resurse și prezintă un mediu intuitiv, dispunând, în același timp, de
suficiente facilități pentru a fi un mediu de lucru extrem de rapid și prietenos. Este realizat în C++ și
pus la dispoziția utilizatorilor sub licența MIT.
În administrarea spațiului de lucru, Fluxbox este responsabil în principal pentru gruparea
ferestrelor, organizarea pe categorii (tabbing), decorarea ferestrelor, dispunând de o listă lungă de
comenzi asociate tastelor și de un meniu editabil în întregime, precum și de o bară de unelte.
3. Instalare
Distribuțiile majore includ în arhivele proprii de programe versiunea stabilă a acestui
program. Folosiți așadar utilitarul specific distribuției dumneavoastră pentru a instala Fluxbox. De
asemenea, puteți oricând instala din surse, dacă aceasta este abordarea dumneavoastră preferată.
Instalarea din surse vă asigură accesul la versiunea în dezvoltare, care pune la dispoziție mai multe
facilități, dar care nu este testată intensiv pe sisteme aflate în producție.
Cu toate că este la bază doar un administrator de ferestre, vine cu câteva aplicații care au
fost incluse pentru simplitate și viteză (xterm, xload, xconsole,etc.).
4. Configurare (dacă nu specifică altfel, comenzile din Terminal sunt lansate din
directorul personal al utilizatorului)
Mediul Fluxbox a fost gândit, după cum am mai amintit, pentru viteză și simplitate. Ca
urmare, s-ar putea ca instalarea implicită să nu fie pe placul fiecăruia. De exemplu, captura de ecran
prezentată mai sus arată un mediu Fluxbox diferit de instalarea implicită, cum ar fi pictogramele cu
scurtături din partea superioară a ecranului, imaginea de fundal și monitorul pentru resursele
sistemului, conky, în partea din dreapta jos. În cele ce urmează vă prezentăm câteva aspecte cu care
se confruntă utilizatorii obișnuiți.
Comportamentul Fluxbox este controlat în principal prin fișiere de configurare aflate în
directorul ascuns fluxbox, din directorul personal al utilizatorului (~/.fluxbox). Vom arăta pe rând
cum putem modifica aspectele de bază ale acestui administrator de ferestre. Pentru acest lucru
trebuie ca utilizatorul să fie familiarizat cu noțiuni de bază în manipularea fișierelor (utilizarea unui
administrator de fișiere) și în editarea fișierelor text (utilizarea unui editor de text propriu mediului
grafic - gedit, mousepad, leafpad, etc. - sau din mediul text – amintim aici pe nano, întrucât vi, vim
sau emac se adresează unor utilizatori mai avansați. Deoarece Fluxbox nu conține un administrator
de fișiere propriu, vă recomandăm utilizarea thunar sau, dacă doriți unul minimalist, în concordanță
cu filosofia Fluxbox, puteți încerca worker.
Stiluri: Fluxbox poate fi configurat din punct de vedere al stilului (schema de culori,
mărimea și aspectul decorațiilor de fereastră, aspectul meniului) prin efectuarea unui clic dreapta pe
spațiul de lucru și alegerea din meniul prezentat a categoriei Styles (Stiluri). Dacă oferta implicită
nu vă satisface, puteți instala alte stiluri descărcate de pe Internet.
Instalarea acestora este foarte ușoară. Trebuie doar să descărcați arhiva (.tar.gz) cu tema
dorită și să o dezarhivați în directorul ~/.fluxbox/styles, noua temă fiind apoi vizibilă în meniul
Fluxbox, categoria Styles.
Tapetul spațiului de lucru (Wallpaper): fundalul spațiului de lucru este controlat de stilul
ales. Astfel, fiecare stil va instala propria imagine de fundal. Pentru a afișa o imagine dorită, mai
întâi instalați pachetul Eterm (o consolă virtuală) prin metodele specifice distribuției dumneavoastră
(de exemplu, pe sistemele bazate pe Debian, folosind comanda sudo apt-get install eterm), care
conține și o aplicație care vă ajută la schimbarea imaginii de fundal. Pentru a verifica
disponibilitatea aplicației, introduceți în consolă comanda
fbsetbg -i
care trebuie să returneze mesajul
Esetroot is a nice wallpapersetter. You won't have any problems.
Din acest moment, puteți folosi comanda fbsetbg pentru a configura imaginea de fundal,
astfel:
fbsetbg -f /calea-completă-către-imaginea-ta.jpg
Exemplu: fbsetbg -f /home/marian/Grafică/flux.jpg (rețineți că Linux-ul face diferența între
literele mari și cele mici!)
Dacă această configurare este rescrisă la pornirea sesiunii sau este rescrisă de modificarea
stilurilor, folosiți comanda
fbsetbg -l
pentru a încărca ultima imagine de fundal utilizată.
De asemenea, la unele versiuni ale Fluxbox, este necesar să editați fișierul init din
directorul ~/.fluxbox, adăugând următoarea linie:
session.screen0.rootCommand: fbsetbg -l
Salvați și ieșiți.
Pictogramele cu scurtături: simplitatea mediului Fluxbox se traduce și printr-un spațiu de
lucru curat, fără pictograme cu scurtături pentru lansarea aplicațiilor. Totuși, acestea se dovedesc
utile, cel puțin în cazul unor aplicații utilizate foarte des. Navigarea prin meniul Fluxbox până la
lansatorul aplicațiilor folosite intensiv poate fi supărătoare. Totuși, vă recomandăm să vă limitați la
strictul necesar, pentru a păstra aspectul degajat al spațiului de lucru.
Pentru ca aceste pictograme să fie afișate și funcționale, Fluxbox are nevoie de o aplicație
numită Idesk. Instalați-o folosind metoda specifică distribuției alese. În sisteme bazate pe Debian,
administratorul de pachete apt instalează aplicația Idesk și eventualele dependențe prin comanda:
sudo apt-get install idesk
Trebuie apoi să creați un fișier text ascuns în directorul personal, numit ideskrc. De
exemplu, folosind gedit din linia de comandă: gedit .ideskrc
În interiorul acestuia puneți următoarele linii:
table Config
FontName: tahoma
FontSize: 8
FontColor: #ffffff
Locked: false
Transparency: 150
HighContrast: true
Shadow: true
ShadowColor: #000000
ShadowX: 1
ShadowY: 2
Bold: false
ClickDelay: 300
IconSnap: true
SnapWidth: 55
SnapHeight: 100
SnapOrigin: BottomRight
SnapShadow: true
SnapShadowTrans: 200
CaptionOnHover: false
end
table Actions
Lock: control right doubleClk
Reload: middle doubleClk
Drag: left hold
EndDrag: left singleClk
Execute[0]: left doubleClk
Execute[1]: right doubleClk
end
Următorul pas este crearea unui director ascuns în directorul personal al utilizatorului,
numit idesktop:
mkdir .idesktop
În interiorul acestui director vom crea fișiere text, câte unul pentru fiecare scurtătură pentru
lansarea aplicațiilor, după modelul de mai jos:
Pentru Firefox:
gedit .idesktop/firefox.lnk
Ați creat o pictogramă, iar prin introducerea liniilor de mai jos o veți face funcțională:
table Icon
Caption: Firefox
Command: firefox
Icon: /calea-către pictograma-firefox.png
X: 100
Y: 50
end
Vă recomandăm să folosiți pictograme din setul 32x32, deoarece dimensiunile mai mari
încarcă spațiul de lucru. De exemplu, în cazul în care aveți instalate pictorame în directorul ~/.icons,
completarea câmpului Icon din fișierul text de mai sus va arăta cam așa:
~/.icons/tema-pictograme/32x32/apps/firefox.png
Câmpul Caption va afișa sub pictograma creată numele pe care-l introduceți acolo.
Personal, am considerat că fontul utilizat este prea mare și l-am lăsat gol, pentru a nu strica aspectul
general.
Coordonatele X: Y: controlează locul de pe ecran în care vor fi afișate acestea. Deoarece
cea mai ușoară cale de a crea o altă scurtătură este să copiați conținutul acestui prim fișier text în cel
nou creat și să faceți modificările de rigoare (în câmpurile Command și Icon), vă recomandăm să
schimbați puțin aceste coordonate, altfel pictogramele vor fi așezate una deasupra celeilalte! Nu vă
faceți griji în privința faptului că vor fi aruncate aiurea pe ecran, deoarece le puteți aranja ulterior
prin simpla lor tragere și plasare în locul dorit.
Un alt aspect este cel legat de aplicațiile instalate cu executabilele acestora în afara
variabilei de mediu $PATH. Dacă nu ați exportat noua variabilă, ele nu vor fi recunoscute de
sistem, în acest caz fiind necesară introducerea adresei complete sau mutarea executabilului în
directorul /usr/bin, dacă aplicația permite acest lucru.
De acum nu mai trebuie decât să porniți aplicația idesk și restartarea sesiunii Fluxbox. Cu
acest lucru ajungem la secțiunea următoare:
Pornirea aplicațiilor odată cu pornirea sistemului: aplicațiile pe care le doriți pornite
odată cu pornirea sistemului – de exemplu idesk, care va afișa pictogramele cu scurtături pe spațiul
dumneavoastră de lucru – sunt ușor de adăugat în fișierul de configurare startup din ~/.fluxbox.
Pentru a realiza acest lucru în cazul particular idesk, editați fișierul text ~/.fluxbox/startup și
adăugați linia următoare:
idesk &
În unele versiuni ale Fluxbox veți avea surpriza plăcută ca această linie să existe, dar să fie
comentată prin simbolul #, adică nu se va ține cont de ea. Pur și simplu ștergeți simbolul # și
aplicația va fi încărcată la pornirea sesiunii Fluxbox.
Mai jos vă prezentăm adăugarea aplicației conky, presupunând că aceasta este instalată și
configurată pe sistemul dumneavoastră:
Deschideți pentru editare fișierul de configurare:
gedit ~/.fluxbox/startup
Adăugați linia
conky &
Salvați și ieșiți.
Reporniți sesiunea Fluxbox pentru ca schimbările efectuate de dumneavoastră să fie luate
în considerare de sistem.
O aplicație folositoare de adăugat pe lista celor care sunt pornite odată cu pornirea
sistemului este administratorul de rețele. Pe sistemele bazate pe Debian, linia pe care trebuie să o
introduceți este nm-applet &
5. Editarea meniului
Am spus în introducere că meniul Fluxbox poate fi editat în întregime. Această facilitate
este foarte folositoare, cei care utilizează mediul Xfce experimentând multe frustrări în această
privință.
De regulă, mediul Fluxbox recunoaște și introduce în meniu aplicațiile existente în sistem.
Există însă și posibilitatea ca unele să fie sărite din schemă sau ca executabilele acestora să fie – din
nou – în afara variabilei de mediu $PATH. Există însă rezolvare. Normal, facem asta tot prin fișiere
text de configurare.
Sintaxa din fișierul de configurare menu aflat în directorul ascuns ~/.fluxbox este ușor de
urmărit. Iată conținutul acestui fișier pe un sistem în care, pentru a le diferenția pentru
dumneavoastră, am scris cu roșu liniile adăugate pentru obținerea unei intrări în continuarea
meniului implicit, intrare care permite schimbarea mapării de tastatură pentru limba română:
[begin] (fluxbox)
[include] (/etc/X11/fluxbox/fluxbox-menu)
[submenu] (Keyboards)
[exec] (ro) {setxkbmap ro -option ro std_comma}
[end]
6. Încheiere
Pornind de la mediul auster din instalarea implicită, am arătat că mediul Fluxbox poate fi
configurat potrivit dorințelor fiecăruia. Vă rugăm să rețineți că această prezentare acoperă aspectele
esențiale ale folosirii acestui mediu de către utilizatori obișnuiți, care iau contact pentru prima dată
cu Fluxbox. Vă rămâne plăcerea de a descoperi multe lucruri interesante despre acest „doar”
administrator de ferestre.
Bibliografie:
http://www.fluxbox.org/
http://fluxbox-wiki.org/
Prezentare realizată de Marian Vasile (marianvasile) – „proud member of” București - LUG

Si acum sa va spun de ce am ales tocamai Fluxbox pana la urma si nu orice altceva din miriadele de alte window managere(administrator de ferestre?),printer care pot enumera doar cateva despre care am auzit si vazut:blackbox(stramosul tuturor in linux,bsd si unix),openbox,icewm,pekwm,evilwm,dwm(dinamic window manager),window maker,waimea sau wii,etc,etc...
Auzisem mai demult de aceste lightweight widow managere ca minimaliste,simpliste dar foarte rapide,daca nu cele mai,si mai ales sourceless sau low-sources,adica foarte putin consumatoare de Ram si cpu-procesor,foarte bune inca pe sistemele mai vechi si slabe ca resurse,fara a fi nevoie nici de o placa video macar.
Pana la urma asta vara tot urmarind postarile cu screenshoturi de pe un thread pe Ubuntu Forums ,am tot vazut ca,cele mai multe erau cu tot felul de WM.
Prima data am incercat un livecd cu Crunchbang Linux,o distributie bazata pe Ubuntu cu Openbox WM,deoarece Fluxbuntu nu are inca un live cd,nemaifiind dezvoltat si continuat din 2007 inca.Nu mi-a placut de la prima incercare,asa ca m-am indreptat apoi imediat spre Fluxbox cautand pe Google cam tot ce se gasea si am descoperit ca numai acesta avea ceea ce ma interesa si-mi putea placea cel mai mult de la un WM:alpha transparency pt meniuri,slit si ferestre chiar(chiar daca fake inca),taburi in terminale si ferestre,dar mai ales ca era cel mai usor de configurat si personalizat.
La sfarsitul lui iulie asta vara mi-am luat inima in dinti si l-am instalat in Ubuntul meu 9.04 Jaunty inca pe atunci.Am inceput cu tot ce era legat in synaptic de fluxbox:fluxbox,fluxkeys,fluxmenu,fluxconfig,bbrun,eterm,xterm,xterm(unicode),xscreensaver,etc.
Dupa aceea am trecut la configurare,setari si mai ales personalizari.Cele mai bune site-uri cu style-uri(theme) pt Fluxbox le-am gasit aici:box-look.org,customize.org si deviantart.com.
Venind insa din gnome si e17 pline de tot felul de eye-candy-uri,am inceput si incercat sa-mi implementez si in fluxbox-ul meu tot ce se putea si suporta:
xcompmgr(pt true transparency),transset-df,3ddesktop(pt desktop cube),wbar(un dock in stil Mac) cu wbarconf,gcompmgr(gui pt xcompmgr),trans-follow,gkrellm2 cu toate pluginurile posibile si bineinteles ultimul dar nu si cel din urma,nelipsitul conky.
N-am tinut neaparat sa am si icoane pe desktop cu idesk,cum de altfel nu tin nici in gnome si e17.
Asa arata acum Fluxbox-ul meu mai sus.
Si bineinteles si primul screencast cu el:



video

Acum va voi arata si configurarile mele personale din folderul fluxbox din directorul home:startup file,init,fluxmenu si keys,cele mai importante de altfel.

0 comentarii:

 
back to top